Sunt inca in Madrid si mor de dor de Romania si de prietenii de acolo. Bine ca nu m-am mutat aici in liceu cand se rugau parintii mei de mine sau dupa primul an de facultate cand am cazut in depresie dupa ce mi-am cunoscut colegii de la Litere. Apropo, astia care o sa dati bac-ul. Sa nu mergeti la Litere la Universitate nici daca va roaga Statul. O sa muriti acolo uitati de lume.
M-am tinut departe de sala de net pentru ca mi se facea mai mult dor si nu m-am uitat pe posturile romanesti din acelasi motiv. Am vazut doar doua emisiuni ale lui Mircea Badea si m-a apucat nostalgia. Mi-e dor de patul meu de 1.60 cu 2 si sa ma apuce foamea intensa la 12 noaptea. Sa crap mancand ciocolata si apoi ceva sarat.
Aici, e ok…cred. E vreme frumoasa si multe magazine cu haine. Ha ha ha in litere ca urasc tastatura. Nu gasesc semne pe ea, sunt toate schimbate.
Cum am ajuns am inceput sesiunile de cumparaturi. Am mers intai in toate magazinele ca sa vad ce se intampla cu noile colectii de toamna apoi am cumparat. Nu pot cumpara nimic cand intru in primul magazin. La cat sunt de multe aici as regreta cand as intra in al doilea si as gasi lucruri mai frumoase.
Deci, cel mai mult timp pierdut, la cumparaturi. Apoi, prima vizita a fost la Santiago Bernabeu. Sa crape baietii, nah.
Am fost cu Rox, o supravietuitoare de la Litere. Ea in limba dupa Casillas pupand toti peretii cu el, eu cautandu-i pe Becky, Zidane si Figo. Figo fiind preferatul meu. Cand am ajuns acasa… tati, suporter inrait din cauza caruia era sa fac infarct zilele trecute cand l-am auzit tipand “gol”, m-a intrebat daca l-am vazut si pe Hagi pe acolo prin poze. Pai spre rusinea mea habar nu aveam ca a fost un an la Real.
Dar l-am gasit repede in DEX-ul Realului, exista in istorie. Pentru ca singurul lucru pe care l-am cumparat de la magazinul oficial al echipei, a fost o carte. Am trecut de perioada cu postere iar un tricou cu Figo nu mi-ar fi folosit la nimic. In fine, o sa povestesc mai multe si cu imagini cand vin in tara.
Apoi am mers la muzee. Desi vin de doua ori pe an aici, nu prea am vizitat muzee. Asa ca anul asta am recuperat, mai ales ca am prins si la Noche en Blanco in Madrid. Cred ca si la noi exista asa ceva. Noaptea in care toate muzeele sunt deschise, totul e gratis si au loc anumite evenimente culturale. In Madrid a fost a treia editie. Am prins o bucatica de flamenco dintr-un concert dedicat lui Pedro Almodovar, care era la eveniment. El este unul dintre cei mai cunoscuti regizori de aici.
Am mers si la cinematograf. Aici imi place sa merg noaptea. Cred ca ultima sesiune este de la 12 sau 1. Asa ca am mers la 12 noaptea ca sa vad “Che, el argentino”. Ma asteptam sa fie mai goala sala insa a fost ful. Benicio del Toro este cel care interpreteaza rolul lui Ernesto Guevara. Un film foarte bun, un actor la fel de bun care pe mine m-a facut sa ma indragostesc de el. Stiu, e batran, dar il ador. La noi nu cred ca a aparut inca filmul. A castigat deja cateva premii, unul la Cannes. O sa povestesc mai multe, la fel, cand ajung.
Nu stiu ce a fost in capul meu cand am luat biletul pe 3 saptamani. Trebuia sa-l iau pe 10 zile. Adica imi place Spania, mi se face dor de Madrid cand sunt in Romania. Aici fac lucruri pe care nu pot sa le fac in tara oricat mi-as dori. Dar in final ma plictisesc si vreau sa ajung mai repede acasa. Cu toate ca ma asteapta lucruri mai putin placute: facturi, curatenie, cumparaturi, plimbari pe la facultati, meditatii etc.
Pues ya, sunt usor melancolica. Vreau sa scriu in stilul meu amuzant. Si o sa fac asta cand ajung in tara. Trebuie sa povestesc despre barbatii frumosi de aici dar care…sunt gay. Ok? Deci fetelor daca veniti aici aveti grija! Daca-i frumos: ori e insurat cu o urata ori e gay. Nu stiu de ce astia frumosi se leaga de cate una urata ca naiba si ii mai face si toate poftele. Despre romanii de aici, ni hablar. Au uitat de unde au plecat sau am eu un fel de a-i tine la distanta. Nu-i suport si o sa-mi argumentez parerea cand ajung.
Cam asta, sper sa nu mai am probleme in aeroport, sa nu se prabuseasca cu mine si sa ajung cu bine in cateva zile. Aaa, si va aduc chuchas. Nu va zic ce sunt, cautati si voi pe net. :p
P.S. Mi-e frica de despartire. O sa ajung slaba in tara cum de emotii nu mananc doua zile inainte de plecare. Daca as putea, m-as desparti de ai mei in timp ce ii vad dormind. Si apoi sa ajung in Bucuresti rapid.
